Analizele DDR: De fapt, nu la CCR e problema.
Avertismentele au existat, stegulețele roșii au existat, însă ne-a durat efectiv în cot.
Din prima rafală a acestei analize vreau să spun atât - nu este vorba despre Curtea Constituțională și nici despre pensiile magistraților, nu. Este vorba de durerea în cot pe care noi, cetățenii acestei țări am avut-o și continuăm să o avem legată de subiectele importante și serioase ale acestei țări. În avalanșa aceasta de știri, nu realizăm că, de fapt, vârsta de pensionare a magistraților nu este un subiect serios, nu rezolvă problema deficitului bugetar și nici nu provoacă dezvoltare economică și atenție, nici Ilie Bolojan nu a spus asta. Acest subiect era doar un pion pe tablă, pe care trebuia să îl mute însă pentru că sistemul de justiție are toate pârghiile cu care să se protejeze, a transformat acest pion într—un adevărat nebun al reginei.
Problema pe care vreau să o ridic este următoarea - cum ajungem noi ca popor, într-o democrație să vrem toți ceva iar o entitate inventată de noi (că doar noi, poporul, am validat Constituția), să ne spună că nu se poate pentru că, în fapt, nu avem șapcă. Auzi tu la ei motivație - ”Lipsa avizului CSM coroborat cu „neaşteptarea curgerii” de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obţinerii acestuia”. Ce tupeu nesimțit. Adică vine puterea executivă investită de popor prin vot și zice- uite facem așa și vii tu, nu găsești subiecte de neconstituționalitate însă pe un temei de tip ai sau n-ai șapcă invalidezi legea? Păi nu-i tupeu, mă?
Revin la subtitlul meu în care spuneam că nu la CCR este problema. Opinia mea este că problema noastră este chiar la Constituție. În acest moment, Constituția noastră creează cel puțin 3 probleme:
Deciziile CCR sunt definitive și nu pot fi atacate în niciun fel fapt care blochează reforme (astăzi, că în trecut a blocat chiar voința poporului de a-și demite Președintele).
Nu permite, de fapt, alegeri anticipate. Mecanismul de declanșare al alegerilor anticipate este atât de prost (sau meschin gândit) încât este imposibil de folosit.
Investește cu vot popular direct un Președinte pe care ulterior îl castrează de orice putere executivă reală.
Plec aiurea, cu mijlocul, însă este subiectul care pe noi acum, ne-ar salva din circul pe care îl trăim în care PSD se folosește de niște rezultate ale unui scrutin care nu mai are legătură cu realitatea politică actuală pentru a-și impune agenda. În orice democrație matură europeană, să luăm exemplul Marii Britanii, premierul ar face ceea ce ei numesc ”snap elections”. Alegerile anticipate sunt un mecanism prin care democrațiile se salvează de la implozie. Sau, cum e cazul nostru, se salvează de ”mica înțelegere”. Astăzi trăim în umbra unor alegeri care, în mod clar, nu mai reflecta dorința electoratului însă suntem, dpdv constituțional, aproape blocați cu aceste rezultate până în 2028 și asta pentru că avem o Constituție prost gândită. Spun asta pentru că este corect dpdv democratic nu pentru că ar servi neapărat cauzei mele (sunt un liberal convins… chiar libertarian) ci pentru că alegerile anticipate, ar da astăzi (octombrie 2025), ora exactă și deci un nou parlament. Un nou parlament ar debloca situația actuală în care avem un premier care trage într-o direcție a reducerii deficitului bugetar creat de PSD și un PSD care îl șicanează constant. Pentru că nu avem un mecanism serios privind alegerile anticipate, atât Președintele cât și Primul Ministru trebuie să facă pe dracu în patru să se înțeleagă cu PSD ori asta, pe cei care nu suntem PSD-iști, ne enervează. Îi enervează și pe votanții AUR, îi enervează și pe cei care votează PNL, și pe cei care votează USR. De ce să trebuiască să ne înțelegem cu urmașii lui Ion Iliescu, Năstase, Ponta, Dragnea și Marcel Ciolacu? De ce să nu putem să îl înjurăm în voie pe Marcel Ciolacu și să stăm cu teroarea că PSD o să trântească Guvernul? Nu tată, dacă eram o țară cu o Constituție serioasă, venea frumos premierul sau președintele, dizolva Parlamentul și făcea frumușel alegeri anticipate și acolo ce voia poporul, aia ieșea. Da, unii o să spună - păi și stai nenicule că poate iese majoritate AUR. Așa, și? Nu e voința poporului? Dacă dau bâca, Președintele constată nemulțumirea populară, dizolvă Parlamentul și facem iar anticipate. Asta s-ar întâmpla într-o țară de oameni serioși - oricând simțim că nu știm dacă facem sau nu bine, întrebăm poporul.
Revin iarăși la Marea Britanie. În 2015, pe fondul dezbaterilor din societatea lor (ciudată pentru noi din unele privințe și chiar și pentru ei uneori), David Cameron - premier la momentul respectiv- convoacă referendum să vadă dacă poporul vrea sau nu să iasă din Uniunea Europeană. În mai 2015 s-a introdus în Parlament European Union Referendum Act iar pe 17 decembrie 2015 s-a și transformat în lege. Apoi în iunie 2016 a avut loc referendumul. Ok. David Cameron, liderul Partidului Conservator, a făcut campanie pentru ca UK să rămână în Uniunea Europeană văzând ieșirea ca pe o greșeală strategică și costisitoare (ceea ce s-a și dovedit ulterior că era adevărat). Cu toate astea, rezultatele referendumului au fost clare - 51,9% au votat pentru ieșire, iar 48,1% pentru rămânere, cu o participare de peste 33 milioane de alegători. Scurt.
Ok. Ce face David Cameron aici? Demisionează fraților. Demisionează instant și anunță că nu poate coordona efortul de ieșire din Uniunea Europeană întrucât el personal nu a fost în favoarea ieșirii. Ulterior, este aleasă în Partidul Conservator Theresa May iar ea face un lucru, la care voiam să și ajung, organizează alegeri anticipate. De ce? Exact cum a și spus la momentul respectiv - avea nevoie de un mandat nou, stabil, puternic de la electorat. Era un moment în care cetățeanul de rând putea să spună dacă ea este omul care să gestioneze ieșirea din Uniunea Europeană sau nu. Și asta au și spus.
Am dat exemplul Marii Britanii tocmai ca să nu poată spune cineva că pe a lor Constituție trebuie să o copiem- asta pentru că nu au.
Acum haideți să ne uităm la mecanismul nostru constituțional pentru alegerile anticipate. Articolul 89 din Constitutie prevede cum se ajunge la anticipate si explic aici puțin cam ce grozăvii ar trebui să se întâmple ca sa poată fi declanșate alegerile anticipate.
Constituția României, stabilește cam așa:
Președintele României poate dizolva Parlamentul după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură.
Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an.
Și acum- vă dați seama ce ar trebui să se întâmple ca să se ajungă la o astfel de situație? Președintele să organizeze consultări cu partidele, să nominalizeze un premier, acesta să vină cu o listă de miniștrii, să o propună în Parlament, să participe la dezbateri interminabile, să pice la vot. Fac aici un popas- în istoria democrației Românești de dupa 1989 a existat un singur astfel de exemplu, în 2009, când un Guvern (Cabinetul Lucian Croitoru) a picat la votul de investitură în Parlament. Revenind, după respingere, vor exista zile întregi de criză politică, miliarde de talkshow- uri cu oameni care se tânguie cu privire la stabilitatea politică și în funcție de cât de activ este președintele României, va convoca repede o nouă rundă de consultări cu partidele pentru desemnarea unui Guvern. Atenție aici- nu există nici o prevedere constituțională care să îi spună președintelui în cât timp trebuie să convoace noile consultări, există acel termen de 60 de zile însă așa cum Klaus Iohannis a dovedit, ce înseamnă, de fapt, termenele date de Constituție? Sunt niște cuvinte pe hârtie, dă-le-n mă-sa.
Acum vă dați seama că la al doilea set de consultări, dacă nu ai un președinte care să vrea cu toată ființa lui alegeri anticipate, se vor înțelege să nu mai iasă acel circ cu respingerea în Parlament și vor prelungi aceste negocieri până când iese fum alb.
Fac și aici un popas- Nicușor Dan. Anul acesta, după alegeri, președintele Dan a avut ocazia să facă o astfel de poveste. Putea foarte bine să realizeze că nu se poate cu PSD (cum bine vedem că nu se poate și cum de altfel bine știam că nu se poate), să numească un premier la mișto, să-l trimită în Parlament să pice, veneau băieții la consultări mai supărați și le numea pe unul de la PSD, o juca cu USR să nu voteze guvernul și aia era. Aveam anticipate. Însă la umbra nucului numit ”stabilitate politică”, a ales să se înțeleagă cu PSD și această decizie, greșită, va avea efecte pe termen lung.
După această scurtă explicație putem înțelege că în actuala Constituție, alegerile anticipate sunt aproape imposibil de realizat întrucât clasa politică se luptă să supraviețuiască, nu să fie trimisă acasă. În această luptă pentru supraviețuire, ei nu vor vrea niciodată, prin consens, să facă alegeri anticipate. Astfel de decizii, cum sunt cele pentru anticipate, sunt lăsate în mod expres unui singur om pentru că este în normalul lucrurilor să lași pe unul singur să preia balonul pe piept și să spuna - da, mergem la anticipate. Ideea de anticipate funcționează, așa cum spuneam, ca valvă care previne implozia, dacă poate fi acționată rapid și fără comentarii ori în actuala Constituție, trebuie să fie un întreg consens între politicieni până să consulte poporul. Păi ce, dacă avem un incediu, facem un comitet să vedem dacă spargem geamul cutiei metalice unde se află stingătorul sau îl luăm de acolo, stingem focul și vedem pe urmă? Ce-ar fi, cu casa în flăcări, să stai să suni toată familia și sa ajungeți la un consens dacă poți să faci și cioburi în hol sau nu? Așa e și cu alegerile anticipate fraților, nu poți să pretinzi că vrei să consulți poporul dar tu să trebuiască să pici două guverne și să ai o procedură de tot rahatul ca să ajungi la ele. Firește că și în exemplul meu cu ce ar fi putut face Nicușor Dan este un sâmbure de adevăr numai că, încă odată, necesită prea multe mâini pentru că riști ca primul pe care îl nominalizezi la mișto, să realizeze în alea 10 zile cât are la dispoziție să facă lista de miniștri, că dacă o joacă cum trebuie cu partidele, ajunge premier. Și? Ce-ai făcut? Ai pus un premier la mișto ori asta e clar că nimeni nu își poate permite.
Având în vedere cât de greu este să faci alegeri anticipate, vin și întreb- la CCR este problema? Nu cred. Și vă mai dau un exemplu din strâmba noastră Constituție - ”executivul bicefal”.
Avem în Constituție un articol 87 care prevede următoarele
„(1) Președintele României poate lua parte la ședințele Guvernului în care se dezbat probleme de interes național privind politica externă, apărarea țării, asigurarea ordinii publice și, la cererea primului-ministru, în alte situații.
(2) Președintele României prezidează ședințele Guvernului la care participă.”
Așa, și? Ce contează dacă participă și cu ne ajută că le prezidează? A prezida o ședință nu este egal cu a influența deciziile Guvernului. A prezida o ședință nu înseamnă că poți scoate de pe ordinea de zi a ședinței Ordonanțe de Urgență pentru modificarea Codului Penal (vezi OUG 13/2017). Este fix nimic să o prezideze. Da ce, miniștrii sunt copii abuzați și tremură de frică atunci când bagă tata cheia în ușă? Nu. Și nu mă opresc aici cu întrebările incomode pentru cei ce spun că avem o Constituție bună.
Ba chiar mai vin cu o serie de întrebări:
Și dacă se duce fără să întrebe pe premier sau fără ca premierul să îi ceară, ce? Nu-l primesc? Păi scrie că dacă participă, le prezidează.
Și dacă se duce fără să fie chemat, ce-i face Guvernul? Îl ceartă? Sau cere Parlamentului să îl suspende? Cheamă jandarmii de la poartă să-l dea afară? Sau se ridică și nu țin ședința? Se duc pe băncile din Parcul Kiseleff să țină ședința de guvern?
Și dacă președintele prezidează ședințele de Guvern la care participă, poate adăuga puncte pe ordinea de zi? Dacă da, cum? Cine îi dă avize? Cine îi face hârtiile? Primește o copie a tuturor documentelor de fundamentare?
Hai să fim serioși, nu există o reală putere a președintelui în a influența executivul iar dacă un președinte are un guvern ostil, e legat de mâini și de picioare, ne-am uita la el ca la desene animate. Pentru cei care cred că asta nu se poate înâmpla, să se uite la cazul guvernului Georgian care a scos țara de pe drumul pe care era, în negocieri de aderare la Uniunea Europeană.
Și apropo de asta. Cum ar fi, mă, una ca asta? Să se uite Nicușor Dan la un Cabinet Georgescu sau Simion care spune că face arestări și încearcă să interzică partidele politice? Ce circ ar fi. De ce?
Păi pentru simplul fapt că președintele, dacă are un Guvern și o majoritate parlamentară ostilă, nu mai poate face absolut nimic pentru a repune lucrurile pe făgașul normal. Explic.
Spunem că un ipotetic guvern Georgescu se apucă de făcut nasoale. Nicușor Dan convoacă CSAT. Această instituție, fără colaborarea Guvernului, este paralizată.
Dacă vrea să decreteze stare de urgență, aceasta trebuie avizată de Parlament. Dacă acolo are majoritate ostilă- sănătate. Stă și se uită.
Dacă vrea să dizolve Parlamentul- nu poate, că abia ce discutam, e greu și lung.
Și ce face? La fel ca Salomé Zourabichvili, președinta Georgiei, va ieși cu oamenii în stradă să încerce să dărâme un guvern corupt.
Revin la titlu. Nu la CCR este problema. Avem o Constituție slabă iar faptul că nimic deosebit nu s-a întâmplat până acum, nu ar trebui să ne facă să dormim liniștiți.